Dialog cu inima...

Sunt speriata,inima imi bate foarte puternic. Simt ca vrea sa iasa din piept,sa-mi spuna ceva.
Eu: ce se intampla,inimoara mea draga?
Ea: nu mai pot rezista,vreau sa ies.
Eu: cum?ce s-a intamplat?
Ea: m-am saturat sa fiu mereu trista. Sunt afectata in totalitate. Sunt plina de gauri,care pe zi ce trece se adancesc.
Eu: inima,te rog nu ma parasi. Spune-mi! Fii sincera. De unde au parut golurile despre care imi spui?
Ea: au aparut intr-o clipa,intr-o zi blestemata. Cand ochii tai l-au zarit pe el.
Eu: hey,despre cine imi vorbesti acolo?’’
Ea: despre ‘’el’’
Eu: am inteles,dar cine e el?de unde a aparut?
Ea: a aparut...nu stiu. Doar stiu ca a aparut. Dar..a aparut prea tarziu.
Eu: prea tarziu?dar de ce eu nu am simtit nimic?’’
Ea: da,prea tarziu. Nu ai simtit pentru ca tu iubesti cu inima,nu cu trupul.
Eu: ai dreptate inima,mai povesteste-mi! Imi place sa te ascult.
Ea: el...el...el
Eu: inima,chiar nu te recunosc. Dar de ce te-a afectat atat de mult?
Ea: speram sa nu ma intrbi asta
Eu: inima,descarca-te. O sa-fi fie mai bine.
Ea: fara el nu-mi e bine. Totusi am sa-ti raspund la intrebare. Hmm,m-a afectat pentru ca e luat.
Eu: ma faci sa rad. Linisteste-te,oricand se pot desparti
Ea: mai degraba...divorta.
Eu: cum?eu nu mai inteleg nimic. E casatorit?
Ea: da. Imagineaza-ti,eu sa iubesc un barbat casatorit? Nu ma credeam in stare de asta
Eu:...tac...suspin.
Ea: si tacerea e un raspuns...
Eu: nu e,doar ma gandeam...
Ea: la ce?
Eu: poy...la familia lui. La sotia care il asteapta acasa. La zilele cand sunt plecati in vacante..la…mai multe.
Ea: eu ma gandesc zi de zi,acum ma crezi ca sunt aproape sa te paresesc? Nu mai pot continua mult.
Eu: inima,te rog. Nu imi vorbi asa. Fii optimista,totul va fii bine.