Ziua asta plina de suferinta inca nu s-a sfarsit.. lacrimile incetasera sa curga. Dar ..acum au inceput iar,ma simt...nici nu am cuvinte. Am vorbit cu fiica parintilor tai spirituali. Imi spunea ca ii e dor de mine,m-am simtit ca fiind cea mai mare tradatoare.
Imi trimitea mii de pupici,la randul meu i-am trimis si eu ,desi simteam un gol imens. M-am saturat sa ma port cu toata lumea si mai ales cu sotia ta,ca si cum nu s-ar fii intamplat nimic. Sa le zambeasc(fals)doar ca sa nu par suspecta. Sa intreb de tine,dar ei nestiind adevaratul meu motiv pentru care intreb. Sa ma prefac ca nu stiu anumite aspecte din viata ta,desi le stiu foarte bine,poate chiar mai detaliate decat ei.
Toti stiu ca ne simpatizam reciproc. Soacra ta mereu ii spune mamei mele ‘’nu mai poate Cosmin dupa ea’’dar nimeni nu stie ca intre noi e mai mult de atat. Poate ca intr-adevar ma simpatizezi,dar nu ca acel copil care paseste in casa voastra cu teama,dar zambind. Ci ca pe o amanta. Ceea ce iti sunt.
Sincer,nici eu nu te privesc ca pe acel barbat casatorit al verisoarei mele,ci ca pe un barbat de care sunt indragostita. Un barbat care mi-as fii dorit sa nu fie casatorit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu