A mai trecut o luna. O luna in care doar am plans,am suferit si m-am gandit la tine. O luna in care mi-am pus mii de intrebari la care inca nu am gasit raspuns. Sau poate ca mi-a fost teama sa accept adevarul. Sigur si asta e teama si lasitate. Mereu gasesc cate o scuza la cele produse de tine. Stiu,nu e bine. Ma mint singura. Dar...altfel nu stiu cum sa fac. Spune-mi tu,cum te pot uita?
Chiar nu te inteleg...de ce ma cauti in unele saptamani,iar in altele deloc? De ce ma atingi asa? De ce acum nu vrei sa-mi mai saruti buzele? Daca vrei sa te termine de ce nu imi spui,de ce ma lasi sa astept? Mereu ma uit la telefon si cand vad ca nu dai nimic incep si oftez.
Astazi toti se distrau,numai eu stateam intr-un colt inghemuita si plangeam. Toti ma intrebau ce am,le raspundeam simplu ‘’mi-e rau’’. Nu aveam cum sa le spun ca defapt eu plang dupa un barbat casatorit. Te asigur,m-ar fii condamnat! Cum sa scap de acest calvar?
Inca nu pot sa cred. Mi-am amintit ceva. Dupa nunta ta,cand imi dadeai mesaje facandu-mi numeroase complimente,eu nu eram acasa. Eram pe aproape de zona pe care o frecventai. Ai serviciul prin apropiere. Nu ti-am spus,credeam ca pentru tine nu e important. Dar ai aflat,si imi amintesc cum o jumatate de ora te-ai rugat de mine sa-ti spun cartierul in care ma aflam.
Nu ti-am spus...vroiai sa ne intalnim. Cum sa iti doresti amanta imediat dupa terminarea lunii de miere? De atunci ma vrei pe mine,de cand ai venit din luna de miere. De atunci vroiai sa ne intalnim numai noi doi,inca imi amintesc cum te rugai de mine sa merg cu tine acasa. Sunt curioasa,daca as fii acceptat,cum te-ai fii comportat? Oare cand prindeai un loc mai retras,ai fii inceput sa ma saruti? Sau nu mi-ai fii dovedit in nici un fel ca asta iti doresti?
Mai stii cand imi spuneai ca esti gelos ca o sa merg la watar park? Spuneai ca sunt multi baietzi acolo. Iar eu iti povesteam cum ma privea un tip,asa superb. Imi spuneai ‘’imi imaginez,daca esti frumoasa’’.desi, eu nu ma consider asa.
Oare tie nu ti-a fost teama ca eu orcand pot spune? Mai ales ca sunt apropiata de familia sotiei tale,ne vizitam. Acele vizite in familii care ma doboara. Imi e greu sa te vad cu sotia,desi pe moment am mai multa atentie din partea ta. Ma doare cand observ cum ma privesti in ochi,iar cand intorc si eu privirea...brusc iti atintesti privirea asupra altcuiva.
Astea s-au intamplat imediat dupa nunta ta. Sotia ta nu stie ca ai numarul meu. Dar imi amintesc cum imi dadeai mesaje,desi erai cu ea acasa.Cum lipsea ea putin..ma cautai.
Eram asa confuza,nu stiam ce sa fac. Daca sa spun ca imi dai mesaje sau nu.. acvum stiu,nu trebuie sa spun. Cu atat mai putin faptul ca ne-am vazut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu